Pietele din Paris difera unele de altele prin "publicul tinta";cele care se adreseaza clientilor cu multi bani - cea mai importanta fiind piata President Wilson,pe strada cu acelasi nume,in fata Muzeului de Arta Moderna - unde sunt foarte putini intermediari,cei care vand fructe importate din Maroc si Spania ;marea majoritate sunt mici fermieri,macelari,patiseri ,apicultori,producatori de produse lactate,
etc.Am observat ca doar noi,turistii,ne opream la fiecare taraba;localnicii mergeau la o anume taraba,se cunosteau cu cei de la care cumparau.
Fiecare vanzator din piata avea cate o tablita neagra pentru fiecare produs si pe aceasta tablita erau scrise SOIUL si pretul;de ex.:tomate Black Krim,Eur 10/kg si PROVENIENTA.
In dreptul unor tarabe erau cozi de 10 sau mai multe persoane chiar daca aceleasi produse erau si pe alte tarabe,semn ca il cunosteau pe gradinar si voiau sa cumpere doar de la el.
Am fost si in piata Bastilia,un fel de piata Obor de la noi;aici,maloritatea celor care vindeau legume si fructe sunt intermediari si preturile sunt foarte mici;se gasesc legume obisnuite,nu cartofi violeti,nu morcovi albi,negri si nu tomate negre,verzi,bicolore.
Gradinarii care vand in aceasta piata au preturi duble sau mai mari fata de intermediari,ex.1E/kg la intermediari si 2 sau 2.5E/kg la gradinari.
Mi-a placut foarte mult faptul ca majoritatea oamenilor plecau de la piata si cu un buchet de flori.
PS Tomatele (rosiile) Kumato se gaseau doar la supermarket si erau sub jumatatea pretului din Romania.Nu ma mira fiindca rosie mai rea nu am mancat (incercat) in viata mea.
